Adresa: str. 9 mai, nr.1
Clădirea,
cu parter şi un etaj existentă în 1733, aparţinea familiei negustorului aromân
de vite, Muţul – a fost „jude urban” (funcţie similară cu cea a primarilor
actuali) al Comunităţii Rasciene (sârbeşti, ortodoxe, de care aparţineau şi
românii) între anii 1740-1741. Faptul că primarul rascian şi-a construit casa
la strada actuală Vasile Alecsandri (la care atât primarul german Solderer, cât
şi primarul rascian Malaniza şi-au
ridicat casele) dovedeşte că această stradă era artera reprezentatică
principală a oraşului.
În
1828 proprietar era Basil Markovits (Vasile Marcu), iar în 1832, Franz Xaver
Strohmayer.
O idee
transformată într-un edificiu impunător în inima Cetaţii Timişoara l-a
constituit proiectul pentru Casa Strohmayer. Patricianul Franz Xaver
Strohmayer, purtător de cuvânt al Magistratului Orăşenesc, mai apoi tribun şi senator
(Civitatis
Tribunus Plebis, Magnarius), cu o avere semnificativă obţinută din activitatea de comerţ cu
coloniale, a hotarât construirea unei case cu trei etaje în vecinătatea Primăriei
noi.
Pentru ducerea
la bun sfârşit a acestei afaceri l-a ales pe Baumeister-ul cunoscut al oraşului,
Anton Schmidt (1786-1863), căruia i-a comandat proiectarea şi ridicarea casei
gândită pe colţul de nord-est al Pieţei de Paradă (azi Piaţa Libertăţii). O
parte a planşelor lucrate cu minuţiozitate s-a păstrat în lotul de donaţii
provenit de la fiica constructorului. Casa Strohmayer a oferit spaţiu generos
de locuit pentru mai multe familii. Clădirea amplă, cu aspectul său sobru, puritan,
trezea amintirea caselor din secolul XVIII.
Totodată,
sporea numărul încă nu foarte mare al clădirilor cu trei etaje. Silueta sa
apare frecvent pe acele litografii create la mijlocul secolului care aveau
rolul de popularizare a centrelor oraşelor mari.
Anul 1842, cel în care s-a terminat clădirea,
este redat şi în ornamentul modest, făurit din fier forjat, al porţii şnsoţit
de literele C. Şi H., iniţialele unei alte proprietare a unei părţi din casă,
ale (Mariei) Catharina Hertl, provenită dintr-o familie înstărită, căsătorită
şi ea cu un mercator aromatarius, cu înstăritul Augustinus Babusnik.
Remarcabilă arhitectura clasicistă a faţadei,
dominată de pilaştrii corintici pe două niveluri (etaj I şi II).
